Premierul a prezentat următoarele cifre privind procentul din PIB al datoriilor publice ale statelor membre UE:
- Grecia –158% din PIB
- Italia –120% din PIB
- Irlanda –112% din PIB
- Portugalia –102% din PIB
- Belgia –97% din PIB
- Franţa –85% din PIB
- Marea Britanie –84% din PIB
- România - 31,4% din PIB
Potrivit lui Emil Boc, doar trei ţări din Uniunea Europeană au datorii publice mai mici decât România: Luxemburg, Estonia şi Bulgaria.
Şeful Executivului a subliniat că România are nevoie să-şi consolideze stabilitatea economică.
Potrivit acestuia, pieţele internaţionale confirmă situaţia economică mai bună a României astăzi decât ]n 2010, fiind chiar mai bună decât cea din unele state din UE precum Grecia, Italia, Spania sau Irlanda, care se confruntă cu o criză a datoriilor suverane.
"La începutul lunii august, prima de risc a României este cu 25% mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu cât prima de risc e mai mică, cu atât România e mai atractivă pentru investitori", a declarat Emil Boc.
România arată bine, la jumătatea anului
Acesta a mai spus că, în primul semestru din 2011, deficitul bugetar a fost de 2,07% din PIB, adică de 11,3 miliarde lei, cu 37,5% mai mic faţă de primul semestru 2010. Veniturile încasate sunt cu 9,6% mai mari faţă de primele şase luni din 2010.
Şomajul, chiar dacă e mai ridicat decât în 2008, este cu 2% sub media UE, a precizat prim-ministrul.
Acesta a mai spus că exporturile sunt în creştere, iar sectorul construcţiilor îşi revine şi începe să crească.
"Din această perspectivă, am efectuat prima rectificare bugetară din 2011", a afirmat Boc. Potrivit acestuia, banii adunaţi suplimentar la buget au fost redistribuiţi către sectoarele unde au loc investiţii şi unde există potenţial de creştere a numărului locurilor de muncă, unele dintre acestea gestionate de ministere care au legătură directă cu infrastructura: Transporturi, Mediu, Dezvoltare Regională.
După o creştere economică de 0,7% în primul trimestru faţă de trimestrul anterior, premierul se aşteaptă ca "şi în trimestrul al doilea să fie confirmată creşterea economică de către INS. Asta ar însemna să avem trei trimestre consecutive de creştere economică", a susţinut Boc.
Conform acestuia, trimestrul trei, adică lunile iulie, august şi septembrie, este decisiv, deoarece are cea mai mare pondere în PIB şi ne va da cea ma consistentă creştere din acest an.
Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru majoararea salariilor bugetarilor
Şeful Executivului le-a spus prefecţilor că scopul este ca, din ianuarie 2012, să începem să recuperăm pierderile salariale din 2010.
Acest lucru este posibil, "cu prudenţă, precauţie şi echilibru", spune acesta. Potrivit premierului, recuperarea salarială este condiţionată de următorii factori: continuarea politicilor de ocupare, să ne asigurăm că 2012 va fi o creştere economică de cel puţin 3,5%, să ne asigurăm că ne încadrăm în limita de deficit bugetar de 3% din PIB, în 2012.
În plus, trebuie stabilit exact cât şi ce procent din sentinţele judecătoreşti se vor plăti în 2012 şi în anii următori, a adăugat Boc.
Acesta a spus că, dacă în anul 2008, în sistemul bugetar erau angajate 1.398.757 persoane, în iunie 2011, numărul acestora ajunsese la 1.233.284 persoane. Astfel, 165.473 bugetari au părăsit sistemul în trei ani, a declarat Boc.
Consumăm mai mult decât producem
Şeful Executivului a precizat că România în continuare consumă mai mult decât produce: avem programat un deficit bugetar de de 4,4% din PIB, echivalent cu o sumă de 5,7 miliarde euro, "bani pe care îi împrumutăm ca să putem acoperi datoriile statului cu ce înseamnă infrastructură şi cheltuielile sociale".
Potrivit lui Boc, dacă nu făceam reformele în 2010, deficitul bugetar era de 14%, "era o situaţie mai dramatică, fiind imposibil de a finanţa deficitul", însemnând intrarea în incapacitatea de plată.
El le-a spus prefecţilor că priorităţile pentru perioada următoarea sunt: investiţiile, absorbţia fondurilor europene, combaterea evaziunii fiscale, descentralizarea, agricultura, românii care muncesc în Spania şi aplicarea măsurii cardului Kogălniceanu, destinat sprijinirii IMM-urilor.














