În 2000, Jurnalul Național se relansa cu un serial despre Ceaușescu. La fel Adevărul, la jumătatea deceniului trecut. OTV îl descoperea pe Rogulski, arhitectul dictatorului și spărgea audiențele. Și astăzi, emisunile despre Ceaușescu sau rudele acestuia fac ratinguri mari. Sondajele arată că o majoritate confortabilă l-ar vota, dacă ar participa la alegeri, iar un român din patru se declară gata să se înscrie în Partidul Comunist. Este o formă de protest față de actuala guvernare, o reacție la criză, sau oamenii chiar vorbesc serios?

”Este ceea ce se cheamă reconfigurarea istoriei, este de părere sociologul Ana Bulai. E un fenomen care se repetă, la 4-5 ani, oarecum legat de campaniile electorale. Firesc, căci aceste schimbări la guvernare sunt precedate de campanii electorale, iar schimbările au la bază frustrări, sărăcie, eșecul guvernanților. Sunt revalorizate evenimente din trecut, în noua optică a societății. Ceaușescu a evoluat, astfel, de la un personaj negativ la un personaj neutru, chiar pozitiv, măcar prin intermediul familiei, dar și a ceea ce a rămas bun în urma sa: construcții sau proiecte de anvergură”, spune Ana Bulai.

Revalorizarea trecutului nu  se petrece doar la români. Bulgarii, sârbii, chiar și nemții, care au trăit o catastrofă națională în timpul celui de-al doilea război mondial, caută părți pozitive în trecut, ca o reacție la dificultățile prezentului. Într-o lume dominată de mesaje negative, publicul caută partea bună a lucrurilor. ”Ce are succes nu este filmul cu execuția cuplului Ceaușescu, explică Ana Bulai, ci un documentar care arată fața umană a fostului lider. Filmul cu Nicu Ceaușescu bolnav trezește simpatia pentru că îl arată ca pe un om ca oricare dintre noi, care a fost nedreptățit. De ce este simpatizat? Prin contrast cu îmbogățiții de azi, care își afișează ostentativ luxul, sar din yacht în Maybach, excesele lui Nicușor, care bea trei-patru pahare în plus și fuma Kent, când toți fumau Carpați, par niște copilării, sunt înduioșătoare”.

Concluzia sociologului este clară. ” Românii nu au legat încă suferințele personale de capitalism. Pe măsură ce criza se va prelungi, iar sfidările elitelor vor continua, trecutul va fi tot mai valorizat. Nu m-ar mira ca respingerea modelului capitalist și respectiv întoarcerea spre socialism să fie tot mai larg îmbrățișate de mase”, a precizat Ana Bulai.

sursa: inpolitics.ro