PDL Arad a acceptat invitaţia opoziţiei la o discuţie pe tema regionalizării administrative a României, o temă lansată de preşedintele României, Traian Băsescu, naşul primarului Gheorghe Falcă, dar a cerut ca aceasta să aibă loc doar între reprezentanţii partidelor parlamentare. Adică, societatea civilă şi presa să nu poată asista la dezbateri.
"Însă, la Arad tocmai societatea civilă a iniţiat Comitetul de salvare a judeţului Arad şi acum este poftită să stea deoparte până când decide politicul. Aceasta este democraţia României după mai bine de 20 de ani de la Revoluţie", spun activiştii din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.
A fi sau a nu fi
Arădenii, supăraţi că judeţul lor ar dispărea în cadrul unei reorganizări administrative, iar oraşul lor ar urma să fie inclus într-o regiune cu capitala la Timişoara, au format, la iniţiativa Mişcării Arădene, Comitetul pentru salvarea judeţului Arad din care fac parte ONG-uri, reprezentanţi ai minorităţilor şi politicieni locali. Deocamdată, reorganizarea s-a amânat pe toamnă, însă în rândul instituţiilor deconcentrate angajaţii lor vorbesc despre reformă, ceea ce echivalează cu concentrarea lor în doar câteva oraşe mai mari din ţară.
Adică, regionalizare, dar pe uşa din dos. Surse din rândul directorilor arădeni au dezvăluit că au loc negocieri pentru ca unii arădeni să ocupe fotoliile de directori a instituţiilor care vor fi mutate la Timişoara şi care vor avea în subordine mai multe judeţe actuale. Nimeni dintre arădeni nu ştie, însă, care este poziţia Timişoarei în această reorganizare a deconcentratelor, însă arădenii se bazează pe sprijinul direct al organizaţiei PDL, sprijin care ar urma să fie concretizat în intervenţii la premierul Emil Boc şi la preşedintele Traian Băsescu, în condiţiile în care, în mod tradiţional, Timişoara este fieful PNŢCD, iar Aradul cel al PDL.
Presa şi societatea civilă, nedorite de PDL
PDL Arad a răspuns invitaţiei USL de a participa la discuţii pe tema regionalizării României, dar cu condiţii: presa şi societatea civilă să nu fie prezente. De fapt, în opinia PDL, este mai mult o dezbatere şi nu o negociere politică, iar reprezentanţii societăţii civile ar profita de prezenţa presei şi ar face declaraţii politice. Dar, PDL ar vrea alături reprezentanţii UNPR, deşi la nivelul judeţului Arad nu poate fi vorba despre o reprezentare parlamentară a acestei formaţiuni, despre care la nivel judeţean, de luni bune, nimeni nu a mai auzit nimic. Comitetul pentru salvarea judeţului Arad, Claudiu Cristea, liderul Mişcării arădene, cel care a iniţiat protestele pentru salvarea Aradului, dar şi partide precum PNŢCD nu sunt acceptate la discuţii, cu toate că PNŢCD este reprezentat atât în Consiliul Local, cât şi în Consiliul Judeţean.
La nivelul judeţului Arad, PNL vrea ca la discuţii să participe şi presa şi societatea civilă. „Nu pot fi ignorate celelalte partide şi nici presa şi societatea civilă, aşa cum au cerut reprezentanţii PDL", spune Ioan Cristina, co-preşedinte USL Arad şi reprezentant al liberalilor.
PSD ar accepta ca presa să nu participe, pentru a nu întrerupe dialogul cu PDL, dar ar face publice discuţiile. Reprezentanţii PSD spun că la nivel de Consiliu Judeţean Arad, PDL deţine majoritatea şi speră ca în urma acestor dezbateri-discuţii să-i lămurească pe reprezentanţii PDL să organizeze un referendum ca arădenii să poată decide ce să se întâmple cu judeţul lor.
Nu vor capitală în Timişoara
Dincolo de diferenţele politice şi de disensiunile dintre PNŢCD şi USL, pe de o parte, şi PDL plus UNPR, de cealaltă, rezervele arădenilor faţă de o reorganizare administrativă care ar duce la dispariţia judeţului lor are o jusitificare şi în rivalitatea istorică dintre Timişoara şi Arad. Cele două oraşe, situate la o distanţă de circa 50 de kilometri unul faţă de celălalt, se află în competiţie de mai multe secole. În timp ce timişorenii sunt mândri de apartenenţa lor la regiunea Banatului, arădenii se consideră, în majoritate, transilvăneni.
